De ce îi iubesc românii pe Arhanghelii Mihail şi Gavriil?


Vizualizari: 297

Filed under : Lumina Credinței

Biserica Ortodoxă cinsteşte pe 8 noiembrie soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, care sunt consideraţi „puterile cereşti fără de trup”, adică, îngeri.  În tradiţia biblică se spune că ei stau dinaintea tronului dumnezeiesc şi sunt purtători la cer ai rugăciunilor dreptcredincioşilor. La noi se mai numesc şi Sfinţii Voievozi. Românii ortodocşi care poartă numele de Gabriel, Mihai, Mihaela, Gabriela, Gavrilă, etc, sărbătoresc în această zi, alături de cei dragi.

 Mihail, căpetenia „oştirilor cereşti” l-a pedepsit pe satana

În Vechiul şi în Noul Testament, Mihail este căpetenia „oştirilor cereşti” care l-a pedepsit pe satana şi l-a izgonit din Cer atunci când acesta s-a ridicat împotriva Ziditorului. Numele Mihail înseamnă „cine este ca Dumnezeu”. Scriptura ne vorbeşte despre căderea lui Lucifer: „Şi s-a făcut război în cer: Mihail şi îngerii lui au pornit război cu balaurul. Şi se războia şi balaurul şi îngerii lui şi n-a izbutit el, nici nu s-a mai găsit pentru ei loc în cer. Şi a fost aruncat balaurul cel mare, şarpele cel de demult, care se cheamă satana, diavolul cel ce înşela pe toată lumea, pe pământ şi îngerii lui au fost aruncaţi cu el”. Arhanghelul Mihail, de-a pururi lăudatul, păzind ca o slugă credincioasă, „credinţa către Stăpânul său, s-a arătat adevarată căpetenie peste cetele celor fără de trupuri”. Văzând cum a căzut vicleanul Lucifer, Mihail a zis: „Să luam aminte, noi, care suntem făpturi, ce a pătimit Lucifer, cel care era cu noi. Cel ce era lumină, acum întuneric s-a făcut.” Conform Scripturii, toți morții vor ieși din morminte la glasul trâmbiței Sfântului Arhanghel Mihail. În tradiția populară, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat decat Arhanghelul Gavriil. El poartă cheile Raiului, veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, și la picioarele lor, dacă vor mai trăi.

Gavriil a anunţa-o pe Sf. Fecioară că este însărcinată

 Pe Gavriil, tradiţia creştină ni-l prezintă ca pe adevăratul călăuzitor spre Calea cea Dreaptă şi vestitorul ceresc cel mai important al cuvântului lui Dumnezeu. El a fost cel care a anunţat-o pe Sfânta Fecioară că va deveni Maica Domnului. „Bucură-te cea care eşti plină de har! Domnul este cu tine! Binecuvântată eşti tu între femei…” Gavriil este numele îngerului tălmăcitor al vedeniei. El îi vesteşte lui Ioachim şi Anei că din ei se va naşte Doamna, Stăpâna noastră, Maria, Născătoarea de Dumnezeu.

În Legea nouă, Gavriil descoperă preotului Zaharia, naşterea lui Ioan, Botezătorul Domnului. Gavriil anunţă Fecioarei din Nazaret naşterea de la Duhul Sfânt a Domnului Hristos, Mântuitorul lumii. Se spune că tot Arhangelul Gavriil a fost îngerul în veşmânt alb, care, pogorându-se din cer, a răsturnat piatra de pe uşa mormântului şi a şezut deasupra ei, la ceasul Învierii Domnului. Şi el a fost acela care, cel dintâi, a dat Mironosiţelor vestea Învierii. Biserica lui Hristos a hotărât să-l prăznuiască împreună cu Arhanghelul Mihail şi să cheme ajutorul amândurora, rugându-i ca, prin mijlocirea şi rugăciunile lor, să aflăm izbăvire de rele. În limba ebraică, Gavriil înseamnă „bărbat-Dumnezeu”. Expresia sintetizează vestea că Dumnezeu Se va face bărbat, că va asuma firea omenească. Istoricul Neagu Djuvara scrie în cartea sa „O scurtă istorie a românilor” că o țigancă este „răspunzătoare de introducerea la noi a acestei porecle iraniene, Rezvan, echivalentul Arhanghelului Gabriel” .

Pe vremuri, Arhanghelii erau cinstiți, pentru că ei erau „păzitorii oamenilor de la naștere și până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora”. Arhanghelii sunt prezenți și la Judecata de Apoi. Ei sunt patroni ai casei, ard păcatele și purifică, prin post, conștiințele murdare. Îngerii sunt netrupești. La ei nu se poate vorbi de sex, ei nu se căsătoresc, nu se înmulțesc (Matei 22,30) și nici nu mor (Luca 20, 35-36). Își transmit unii altora propriile gânduri și hotărâri, fără să spună cuvinte. Totuși, pentru îndeplinirea slujbei lor, pot lua înfățișare omenească (II Reg 6,17), pot vorbi, pot apărea îmbrăcați cu haine și uneori au aripi (Fac. 32,25; Luca 24, 4; Matei 28,3; Apoc 14,6).

 

Răzvan Mateescu

 

 

Comments

comments

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasa un raspuns