Postul iubirii, postul Fecioarei Maria

Ziua de 15 august este sărbătoarea iubirii. „Adormirea Maicii Domnului” reprezintă unul dintre cele mai importante praznice de peste an închinat Fecioarei Maria. Se spune că cel care ţine cu credinţă postul Maicii Domnului, şi se roagă, are şansa să i se împlinească cea mai arzătoare dorinţă.

Să nu mai facem rău!

În decursul celor două săptămâni de curăţire duhovnicească se sărbătoreşte şi Schimbarea la Faţă, pe 6 august, praznic ce-L proslăveşte pe Fiul lui Dumnezeu. Preoţii spun că în aceste zile trebuie să mâncăm lunea, miercurea şi vinerea, până la orele 15.00. Marţea şi joia se consumă legume fierte fără ulei.

În mănăstiri, postul este mult mai aspru. Feţele bisericeşti îi îndeamnă pe credincioşi să ţină Postul Sfintei Marii din dragoste pentru Fecioara Preacurată, cea care ne ajută la necazuri. E un post al bucuriei şi de această dată trebuie să ne spovedim duhovnicului şi, dacă ne dă dezlegare, să ne împărtăşim cu Sfintele Taine. E postul sufletului, nu trebuie să mai gândim cu ură, cu păcat la aproapele nostru, trebuie să ne împăcăm cu cei certați și să nu facem rău.

Pe vremuri, cei care aveau duşmani de moarte posteau marţea

La ţară încă se păstrează tradiţiile populare care ţin de această sfântă sărbătoare. Pentru sănătate şi noroc oamenii postesc miercurea şi vinerea. Cine are duşmani se abţine de la masă sâmbăta şi duminica. E, însă, mare păcat! Pe vremuri, cei care aveau duşmani de moarte posteau marţea, alături de toate animalele din curte care erau oprite să mănânce.

În prima zi a lunii august, la Constantinopol, se scotea din palatul imperial Lemnul Sfântei Cruci, care era purtat până la catedrala Sfânta Sofia. La procesiune participau preoţi şi diaconi, care tămâiau crucea pe tot acest drum. Alaiul se oprea pe parcurs la o fântână cu un baptisteriu, unde se făcea binecuvântarea apei, pentru ca apoi Sfânta Cruce să fie pusă pe masa altarului Sfintei Sofia. Din Marea-Biserică se făceau apoi, zilnic, pâna la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, precesiuni în cartierele oraşului, pentru a purifica aerul şi a-i proteja pe locuitorii capitalei de epidemiile ce se puteau răspândi cu repeziciune în acele timpuri.

Răzvan Mateescu

Comments

comments