Sarmale bune, în vase de Corund

Din cele mai vechi timpuri, romanii au pregătit mâncarea în vase din lut. Se zice că sarmalele au un gust deosebit dacă sunt preparate în astfel de oale. Pe la țară, dar și pe la orașe, gospodinele încă folosesc vase mari, din lut, pentru prepararea acestora, fie că sunt învelite-n foi de viță fie că sunt în foaie de varză. Oalele au rămas aproape neschimbate, sunt ca acum 3000 de ani, de la cultura cucuteniana și până azi.

www.artizanescu.ro

Vasele din lut, smălțuite sau nu, pictate cu motive populare românești, imagini din lumea satului, cocoșul, flori, linii, puncte, desene geometrice, poartă în ele forța pământului, sunt vii, sensibile, dau energie mâncării preparate în sufletul lor, comunică chimic cu ingredientele.

Oală am, varză așideri, carne mi-a cumpărat alaltăieri Răzvan, mirodenii, șunculiță, piper… Și atunci, ce mai așteptăm? Haideți, fraților, să facem și noi niște sarmale!

Avem nevoie de:

500 g carne tocată de porc (eu iau cu puțină grăsime!)

200 g carne tocată de vită

7 -10 felii şunculiţă afumată

1 ceapă

1 lingură de ulei

1 ceașcă de orez

200 ml. suc de roşii/bulion

sare

piper proaspăt măcinat

15 boabe de piper

mărar proaspăt sau uscat

cimbru

1 cană cu zeamă de varză

14-15 foi de varză murată

ardei iute sau boia de ardei (dulce sau iute, în funcție de gusturi)

patru foi de Dafin

PREPARARE

Amestecăm toată carnea tocată, (hai, și voi, nu mă lăsați singură!) apoi punem orezul şi ceapa călite în ulei, sucul de roşii, şunculiţa tăiată cubuleţe, sarea, boiaua şi piperul. Dacă varza murată e sărată (și de obicei este!), nu trebuie să punem prea multă sare. Așa că, atenție! Eu am greșit-o odată și, după ce-am mâncat sarmalele, mi se făcuse gurția ca o gaură de pușculiță, așa au fost de sărate.

Nu uitați să spălați varza murată în apă rece! Apoi, o lăsați să doarmă zece minute, la scurs.

După asta, luați câte o foaie de varză, tăiați-o pe jumătate (în funcție cât e de mare!) și umpleți-o cu minunata compoziție. Împachetați-o, frumos, ca pe un scutecel, și puneți-o pe fundul vasului.

A! Am uitat ceva. Înainte de asta, trebuie presărate, pe fund, varză tocată și câteva fire de mărar, ca să nu se prindă (și dacă se prinde puțin, să nu ardă bunătate de sarmale).

Când ajungeți sus, la gură, turnați zeama de varză cu puțină apă, aruncați cimbrul mirositor, boabele de piper, foile de Dafin, câteva linguri de bulion.

Așezați oala sub un foc mijlociu, mai arțăgos, așa, iar după primul clocot, îl reduceți la minim. Între ochiul aragazului și oala de Corund eu pun întotdeauna o tăbliță din metal ca să mai oprească din forța focului. Și mi-e frică să nu-mi crape vasul.

Fierbem, fierbem, fierbem, cam două ore. Nu băgați linguri înăuntru și nu amestecați, se fac zob toate sarmalele!

Știți cum fac eu? Aleg o sărmăluță mai mică (asta e de sacrificiu) și o gust p-aia. Dacă dumneaei s-a fiert ca lumea, înseamnă că-s gata și suratele de sub ea.

Dacă vreți, băgați oala și la cuptor vreo 20 de minute. Eu nu fac așa, dar dacă voi aveți chef, nu vă împiedică nimeni.

La masă, trântesc o mămăligă (mie îmi place fină și moale!) și nu mă apuc de mâncat până n-am în mâna stângă un ardei iute. Mmmmmmm! Poftă mare!

www.Artizanescu.ro

Comments

comments