Superstiții românești

Nu sta în calea celui care mătură, că rămâi nemăritată (sau neînsurat)! Dacă îți țiuie una dintre urechi, cineva te vorbește (de rău sau de bine). Nu merge încălțat doar cu un pantof, pentru că îți moare tatăl. Ți se zbate ochiul? Fa-i cruce, ca să nu ți se întâmple ceva rău! Ți-a tăiat calea o mâță neagră? Aoleu! Ghinion! Fă trei pași îndărăt! Ai vărsat sarea pe masa? Văleu! O să fie o ceartă. Ai spart oglinda? Ai ghinion șapte ani…

Vrem, nu vrem, superstițiile fac parte din viața și tradițiile poporului român și au parcurs împreună un drum lung, până în epoca internetului. Puțini mai cred acum în aceste prejudecăți, dar sunt convinsă că există destule persoane care se orientează după ele în fiecare zi.

traditii populare foto artizanescu

 „Există superstiții arhicunoscute, moștenite de nu se știe când, ivite nu se știe cum pe care unii le respectă tacit și le transmit mai departe. Există superstiții moderne, asortate la cotidianul contemporan. Un singur lucru, esențial, dă viață superstiției și îi asigură o bătrânețe onorabilă: credința în eficacitatea ei. În volumul de față sunt adunate aproape 5000 de credințe și superstiții din folclorul românilor de până la 1900. Dincolo de informația inestimabilă ca valoare, găsim aici o lume stranie, bogată în înțelesuri și, mai ales, plină de poezie…”- Carmen Mihalache – Credințe și superstiții românești, după Artur Gorovei și Ghe. F. Ciaușu, editura Humanitas.

Amăgire– Să nu amăgești pe nimeni când vrei să dai cuiva de facere de bine, că plâng morții că-i amăgești pe ei.

Aluat– Aluatul frământat în noaptea de Crăciun e bun de deochi pentru vite.

Adălmaș– Când bei adălmaș, varsă din păhar oleacă ori varsă pe vită, dacă vrei să ai noroc la ea.

Andrei– Spre Sf. Andrei (30 noiembrie) se fac cruci pe la ferești cu usturoi; se ung coarnele vitelor și mănâncă cu toții usturoi.

La Sf. Andrei umblă strigoii. Ca să scapi de ei, trebuie să ungi casa cu usturoi. În ziua de SF. Andrei nu se lucră, ca dihăniile să nu mănânce vitele și ca vitele să fie ferite de toate relele. La Sf. Andrei, oamenii din popor nu se împrumută cu nimic unii pe alții. Toate animalale vorbesc în noaptea de Sf. Andrei. Oamenii care ascultă cum vorbesc animalele în noaptea Sf. Andrei, aceia mor.

Despre apă:

Se crede că la miezul nopții, înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc.

Apa adusă în casă după apusul soarelui e rea. Șoimanele joacă noaptea la izvoare și fântâni. De vrei s-o bei, toarnă de trei ori din ea în foc. (Gh. F.C.)

Știma apei este o femeie albă și rece. Ea îi cheamă la ea pe cei înecați. (Gh. F. C)

Când bei apă din râu sau te scalzi, suflă peste ea, ca sufletele păcătoșilor să se ducă departe. (Gh. F. C)

Pentru a îmbuna apele, oamenii le dau poame și bani. (Gh. F. C.)

Nu boteza doi copii în aceeași apă! (Gh. F.C.)

Despre întâlniri

Cu popă și cu un iepure cine se întâlnește la drum, bine nu-i merge; de te întâlnești cu popa, zvârle în urma lui paie ori fân, că atunci nu-ți va merge rău.

De te întâlnești la drum cu țigani ori jidovi, îți va merge bine.

De-ți iese în cale un lup, atunci îți merge bine.

Despre găini

Găina, ori de câte ori bea apă, ridică capul în sus și mulțămește lui Dumnezeu.

Cine fură găina altuia îi numără fulgii pe cealaltă lume.

Se crede că carnea din găina tăiată de o femeie nu e dulce; de aceea pun femeile pe bărbați să le taie găinile.

Când îți moare găina pe cuibar, ți se va îmbolnăvi femeia din greu la facere.

Când cântă găina cucoșește nu-i a bine.

Despre pisici

Când se uită mâța la fereastră vine vreme rea.

Când mâța miorlăie noaptea, nu-i lucru curat în casă.

Când mâța își ascute ghearele de stâlpul hornului sau de alt loc, are să plouă.

Despre moarte

Se crede că dacă un om se înfioară i s-a uitat moartea în ochi.

Să nu se scalde cineva unde se întâlnesc două ape, căci e rău de moarte.

Nu stinge lumina în noaptea de Crăciun, că-ți moare cineva.

Să nu te piși în baltă ori în apă curgătoare, că moare mă-ta!

Când cade bradul de la mireasă e rău de moarte.

Când îngenunche boul la nuntă e rău de moarte.

Nucii, de asemenea, să nu-i tai, că-i rău de moarte. Îi poți tăia însă când trunchiul lor va fi atât de gros cât al tăietorului.

Femeile să nu umble cu coadele despletite, căci trag a moarte pentru bărbații lor.

***

Când cineva se scoală de la masă și nu-și ia scaunul de la masă pe care a șezut, îl prinde toamna în porumbi.

Fetele mari să nu calce în borăncăituri (urme) de taur, căci vor umbla flăcăii după ele ca o tăuroaie.

Dana Fodor Mateescu

Sursa: Credințe și superstiții românești după Artur Gorovei și Gh. F. Ciaușanu, ediție de Irina Nicolau și Carmen Mihalache/ Editura Humanitas.

Comments

comments