Cine a furat mâna Sfântului Nicolae?

În fiecare an, noaptea de 5 spre 6 decembrie este una magică pentru copiii creştini din întreaga lume, care abia aşteaptă să vadă ce cadou le-a pus Moş Nicolae în ghete. În România, peste 800.000 de persoane (Nicolae, Niculai, Nicuţă, Nicuşor, Niculae, Nicu, Nicula, Nicoleta, Niculina, Neculiţa, Nicolina, sau Nicola) îşi sărbătoresc onomastica în aceeaşi zi.

Cine nu e cuminte primeşte un băţ

Tradiţia spune că, în această noaptea de poveste, copiii primesc de la Sfântul, sau Moş Nicolae, bomboane, prăjituri, mere şi nuci. Ei îşi pun ghetuţele la uşă ori la fereastră, pentru ca a doua zi să le găsească pline de cadouri. Încălţămintea trebuie să fie curată, altfel Moşul nu va aduce niciun dar. Cine nu e cuminte va primi o nuia. Sfântul Nicolae a făcut mereu minuni, ajutându-i pe cei oropsiţi şi neajutoraţi, în special pe copii, de aceea, el a fost supranumit Taumaturgul. Legenda spune că Sfântul Nicolae a ajutat fiicele unui om bogat, care îşi pierduse averea, punându-le pe furiş trei saci plini cu aur în dreptul ferestrelor, ca să aibă şi ele zestre. Altădată, a înviat trei copii care fuseseră omorâţi de un hangiu. Tot el a salvat o corabie de la naufragiu. Datorită numeroaselor fapte bune şi minuni săvârşite în timpul vieţii, Sfântul Nicolae este considerat ocrotitorul copiilor, al brutarilor, al fetelor fără zestre, dar şi al victimelor sistemului judiciar.

Patronul spiritual al Greciei

Sf. Nicolae e ocrotitorul mai multor oraşe din apusul Europei, dar şi patronul spiritual al Greciei. El a văzut lumina zilei în a doua jumătate a secolului al III-lea şi a fost unicul fiu al unei familii evlavioase şi înstărite care locuia în Para, Asia Minor. Data naşterii lui nu se cunoaşte cu precizie, numai cea a morţii, care este 6 decembrie, după unii cercetători în anul 345, iar după alţii, în 352. Când a rămas fără părinţi, Nicolae a devenit preot şi a împărţit toată averea sa săracilor, după care a plecat în pelerinaj în Egipt şi Palestina. La întoarcerea pe meleagurile natale, preotul a fost întâmpinat cu bucurie de poporul său şi, după un timp, a devenit Arhiepiscop de Myra. Cronicile amintesc că trupul lui a fost furat de câţiva negustori italieni, în anul 1087, şi adus la Bari. Tot aici s-a înălţat o biserică, în anul 1197, cu hramul Sf. Nicolae, unde se află în prezent moaştele lui.

Cine a furat mâna sfântului?

La noi, moaşte ale Sfântului Nicolae se găsesc la biserica Sf. Gheorghe Nou din Bucureşti. Cu ani în urmă, (1993) racla din aur, în care se găsea mâna dreaptă a Sfântului, a fost furată. Ancheta poliţiei a fost condusă la acea vreme de un general cu numele Nicolae. Nicolae Niţu sau „tata Niţu”, cum îl striga toată lumea. Poliţiştii au avut nevoie de 25 de zile pentru a prinde făptaşii. Prejudiciul a fost recuperat 90%. Atunci, paguba se ridica la 100 de milioane de lei. Obiectele urmau să fie vândute în străinătate, la preţul de 100.000 de dolari. După ce infractorii au fost închişi, asupra familiilor lor s-au abătut mari nenorociri, iar principalul vinovat, Teodor Carabulea, a înnebunit în puşcărie, apoi a murit. Și culmea: tot într-o zi de Sf. Nicolae! „Ca preot, eu i-am iertat pe toţi”, mi-a spua părintele Gelu Bogdan. „Dar Sfântul Nicolae s-a supărat pe cel care i-a batjocorit moaştele şi a tăiat caseta de aur! Noi, însă, am reconstituit-o. Am realizat alta, identică cu cea distrusă. N-am mai avut aur, am făcut-o din argint, donat de familiile Ştefănescu şi Robu, fostul procuror general al României. Toate întâmplările astea sunt reale şi trebuie spuse tuturor, ca să vadă şi alţii, care au în gând să fure din biserică, la ce pedepse se pot aştepta.” (Dana Fodor Mateescu)

Comments

comments