Cum decorăm tradițional bradul de Crăciun

Tendința tot mai accentuată a românilor, de întoarcere la valorile și tradițiile românești, cuprinde și sărbătorile de iarnă. Pentru cei plecați în străinătate sau cei care revin în această perioadă în țară, obiectele de artă populară meșteșugărească reprezintă alegerea ideală.

Ne dorim un brad frumos, împodobit cu gablonțuri de fițe, cu globuri colorate, chinezești ori instalații electrice cu sute de led-uri, dar, alături de sufletul românului, va fi întotdeauna ceva, un mic decor autentic, care să îi aline dorul de patrie.

Meșterii artizani din Nordul Bucovinei au inventat, de câțiva ani, ouăle încondeiate, de agățat în bradul de Crăciun. Acestea sunt golite de conținut și decorate după tradiționala tehnică a „scrierii” cu ceară, în relief. Motivele nu sunt însă cele clasice, bătrânești, valabile în perioada Paștelui, ci elemente care țin de sezonul hibernal: Moș Crăciun, reni, crenguțe de brad împodobite, lumânări, căsuțe, fulgi de nea. Cu multă migală și talent, acești artizani renumiți au reușit să creeze niște obiecte de o frumusețe aparte.

Alte obiecte, care sigur vor da un plus de farmec bradului dumneavoastră, sunt iconițele și tablourile religioase sau laice, pictate pe sticlă, în miniatură, și cu ramă din sfoară împletită.

Nici artizanii din Transilvania nu se lasă mai prejos și ne propun câteva obiecte de ceramică, deosebite. Vestiții ceramiști din Corund, județul Harghita, fac în fiecare an, în ajunul sărbătorilor de iarnă, clopoței decorativi din lut ars, smălțuit, pictați cu diferite motive florale sau păsări, specifice acestei zone. Culorile vii și desenele pline de farmec și căldură bucură ochiul și încălzesc inima. 

Un alt element decorativ este clopoțelul cucutenian. Acesta este modelat în lut, de către ceramiștii din localitatea Cucuteni, județul Iași. Pe baza unei documentări laborioase, un grup de meșteri entuziaști au reușit să readucă la viață această îndeletnicire practicată de oameni în urmă cu peste 5000 de ani.

Clopoțelul de Cucuteni este desenat cu vopsele ecologice, vegetale și motive spiralate, zoomorfe și antropomorfe. Sunetul lui pare că vine de undeva din negura timpului, stârnește imaginația și cheamă la visare.

În Bistrița există un meșter popular care confecționează globuri din piele de vițel, umplute cu lână și cusute cu tot felul de modele colorate: flori, steluțe, etc.

Obiceiul împodobirii bradului de Crăciun este relativ recent în România. Prima dată, bradul a fost împodobit în palatul regelui Carol I de Hohenzollern, în anul 1866. Românii au preluat repede această idee.

La început, bradul era împodobit cu fructe, nuci, lumânărele și flori din hârtie colorată. Ulterior au apărut globurile din sticlă, beteala și instalațiile luminoase. Se spune că în vârful bradului trebuie așezată o stea. Aceasta simbolizează astrul care i-a călăuzit pe magi până la Betleem. Steaua aduce noroc, belșug și îndeplinește dorințele.

Răzvan Mateescu

Comments

comments