În noaptea de Sânziene dorințele se împlinesc


Vizualizari: 8.530

Alături de marele eveniment creştin al naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, românii mai sărbătoresc și Sânzienele sau Drăgaica, singura sărbătoare păgână din calendarul bisericesc, a cărei origine se pierde în negura timpului. Se spune că noaptea de 24 iunie este una magică. Toate ierburile capătă puteri de leac, neobişnuite. Ziua este aproape de solstițiul de vară, când soarele stă cel mai mult pe cer.

Interzis la cusut, spălat şi măturat

Noaptea, Sânzienele, nişte fete frumoase care trăiesc neştiute în păduri şi câmpii, se prind în horă şi împart rod bogat holdelor. Ele cântă minunat şi dau puteri deosebite florilor şi buruienilor care devin plante de leac pentru toate bolile. Femeile au cele mai multe şanse să rămână însărcinate, iar păsările cerului şi animalele se înmulţesc. Tot Sânzienele apără semănăturile de grindină. La ţară, această zi este respectată cu sfinţenie pentru că, în caz contrar, zânele se fac surate bune cu înrăitele Rusalii sau Iele. Se zice că femeilor care nu ţin tradiţia li se poceşte gura, însă nici bărbaţii nu sunt scutiţi de pedepse îngrozitoare. Dacă mint, jură strâmb ori fac rău semenilor la această dată, ei pot rămâne fără vlagă în oase sau, după caz, fără vedere. Sânzienele sunt zâne justiţiare, îi apără pe cei slabi şi umiliţi, în faţa celor care-i batjocoresc. Oamenii de la țară cred că, în această noapte, fetele dansează goale în pădure. Cel care le vede rămâne mut pentru totdeauna sau damblageşte. De Sânziene sunt interzise: spălatul, cusutul ori măturatul. Cine nu respectă aceste ”legi” este în pericol de a fi fulgerat.

Căsătoria făcută de Sânziene este cea mai fericită

Noaptea de Sânziene e un prilej minunat pentru cei care vor să-şi unească destinele. Încă din zori, tinerele fete trebuie să-şi spele feţele cu rouă, dar mai ales să fie cuminţi. Secretul unei căsnicii fericite pentru tot restul vieţii este tocmai alegerea acestei zile pentru nuntă. Fetele bune de măritat culeg flori de sânziene de pe câmpuri şi apoi împletesc din ele cununițe pe care le aruncă peste case. Dacă acestea se lovesc sau se agaţă de horn, e semn că nunta se apropie. Cea mai cuminte şi frumoasă fată este aleasă Drăgaică în cadrul unei ceremonii la care participă întreaga comunitate. Ea este împodobită cu spice de grâu. Alaiul pleacă pe la casele oamenilor şi fiecare gospodar primeşte câte un pai de grâu. Sătenii aşează aceste mici talismane cât mai sus, pe grindă sau în şură sperând ca până acolo să se înalţe grânele până la toamnă.

Vindecare de reumatism

Sărbătoarea de Sânziene are şi un caractet funerar. Tot acum sunt Moşii de Sânziene, din ciclul Moşilor de vară, când se dau de pomană, pentru sufletele celor dispăruţi, fructe şi legume. Copiii sunt stropiţi cu apă pentru a fi feriţi de boli, iar oamenii suferinzi de reumatism trebuie să intre de dimineaţă în râu până la brău şi aşa să aştepte răsăritul. Ei vor privi soarele în apă, nu pe cer, şi doar aşa, cică, se vor vindeca. Întreaga natură este implicată în sărbătoarea de Sânziene, iar ciocârlia, care-şi începe cântatul la echinocţiul de primăvară, încetează să mai cânte după această dată. Tradiția spune că verbina culeasă în noaptea de Sânziene are efect în farmecele de dragoste. De asemenea, florile se sânziene nu trebuie smulse sau rupte, ci tăiate dintr-o singură lovitură cu cuțitul, timp în care se rostesc versuri speciale. Tot la această ocazie se întrunesc vrăjitoarele. Unul dintre cunoscătorii plantelor de leac este Matei V. Valentin din Bihor. Încă de la 1700, familia lui se ocupă cu fabricarea de tincturi, alifii, siropuri și ceaiuri, 100% naturale, bune în tratarea diferitelor boli. Coincidență sau nu, locul în care omul își vinde produsele este curtea bisericii Sf. Ioan Botezătorul din Poiana Brașov, al cărei hram este pe 24 iunie, adică ziua de Sânziene, când plantele capătă puteri tămăduitoare. (Editura Mateescu)

Comments

comments

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasa un raspuns