Începe marele târg de fete pe Muntele Găina


Vizualizari: 3.709

de Dana Fodor Mateescu

Ca în fiecare an, în apropierea praznicului Sf. Ilie, sărbătorit pe 20 iulie, va avea loc „Târgul de fete de pe Muntele Găina”. Festivalul va debuta sâmbătă, în localitatea Avram Iancu, cu spectacolul „Cultură pentru cultură”, în cadrul căruia se vor întrece mai multe formații de amatori din județ alături de Cornelia și Lupu Rednic. Seara, trupele Haiducii și Rustic vor anima atmosfera pe platoul montan situat la 1486 de metri altitudine, între județele Alba, Arad și Hunedoara.

O găină…specială 

Spectacolul se va închiea cu o discotecă în aer liber și un foc de artificii. Duminică va avea loc un Te Deum la crucea lui Avram Iancu, apoi un alai tradițional de nuntă va porni din comuna Sălciua și va deschide sărbătoarea folclorică. Din program nu lipsește o expoziție gastronomică sub titlul „Drumul Balmoșului”. Un obicei unic în lume legat de căsătorie și întâlnit doar la românii din Munții Apuseni este „Târgul de Fete de pe Muntele Găina”. În jurul acestui vârf înalt s-a țesut, de-a lungul mileniilor, o frumoasă legendă. Sătenii din comuna Vidra de Sus, situată la poalele muntelui, cred că în vremea când în munții Bihariei se lucrau băile, pe acele meleaguri își făcea veacul o găină de aur care se așeza pe vârful munteleui în cuibul său, unde își depunea ouăle din aur. Vidrenii, atrași de frumusețea extraordinară a găinii, au încercat s-o prindă. Ea fugea, însă, în preajma minelor de aur de la Roșia. Cu timpul, din cauza acestui lucru, în băile de aur din ținut a dispărut aurul, iar moții s-au lepădat de acest meșteșug. Se crede că găina de aur, numită și Vâlva Băilor, a dus cu ea aurul în părțile unde a zburat. Muntele Găina are două piscuri, unul mai înalt și pleșuv și celălalt mai mic, situat într-o pădure de fag. Între cele două se află un monument ridicat în amintirea călătoriei împăratului Austriei, Francisc Iosif I, care a trecut prin Țara Moților în anul 1852. Tot aici se găsesc mai multe poieni, iar masivul muntos desparte Țara moților de Țara Crișurilor, granița fiind între comuna Vidra de Sus și Comuna Bulzești.

Ce face moțul pentru a-și vedea copilul căsătorit?

În ziua Sfinților Petru și Pavel sau în prima duminică după aceasta, atmosfera liniștită a împrejurimilor este întreruptă de sărbătoarea târgului de fete. Tâmp de o zi, în fiecare an, aici se strâng fetele de măritat din zonă, pentru a fi pețite de feciori. Dis-de-dimineață, pe toate dealurile pot fi observate pâlcuri de moți și moațe, crișeni și crișene, toți îmbrăcați în haine de sărbătoare, în timp ce cântecele lăutarilor, denumiți aici „igreți”, se aud până departe. La primele ore, doi delegați din partea moților și doi delegați din partea crișenilor trag, pe câmpul unde se desfășoară târgul, o linie de demarcație. Moții își așează merindele în partea de răsărit, iar crișenii în partea de apus, ca să nu existe discuții. Fetele din partea locului se pregătesc ani de zile pentru a participa la această sărbătoare. Ele trebuie să-și aducă aici zestrea și să facă dovada că pot să fie bune soții, să toarcă, să țeasă, să coasă sau să împletească. Mamele, mătușile, bunicile, verișoarele sau prietenele lor trebuie să cotizeze din greu la zestrea pe care fetele și-o poartă până în creierii munților, spre a ademeni bărbații. „Averea” este transportată cu ajutorul celor mai frumoși cai ai familiei și este ambalată în lăzi sculptate sau pictate cu flori colorate. De multe ori, în spatele atelajelor vine câte o vită grasă și frumoasă ori mai multe. Ajunși la destinație, părinții fetei își înalță cortul și își expun cât mai comercial oferta materială, firește, alături de tânăra ce trebuie să se mărite.

Nimeni nu rămâne celibatar

Nici feciorii nu se lasă mai prejos. La rândul lor, vin însoțiți de familie și aduc cu ei ceea ce au mai bun prin casă. Mulți poartă câte o curea bătută cu ținte de argint și aur, pe care o oferă alesei în schimbul unei năframe. Numai după aceea urmează achiziționarea diferitelor cadouri pentru aceasta. Un lucru e sigur: nimeni nu scapă necăsătorit! Toată această adunare nu este decât un rendez-vous general, însă doar pentru perechile a căror căsătorie s-a hotărât mai dinainte. De fapt, fiecare știe că este așteptat de cineva care îi este drag și pe care și-l dorește mult. Fetele care nu s-au hotărât în privința viitorului patrener de viață merg la târg fără zestre, doar ca spectatoare, însă șansele să dibuie vreun băiat de treabă sunt foarte mari. După părerea oamenilor din Țara Moților, numai căsătoriile contractate pe Muntele Găina au un sens și sunt încununate de succes. Din păcate pentru mulți, târgul acesta este destinat numai fetelor și băieților de moți, restul fiind priviți ca străini. Localnicii cred că adevăratul moț nu își dă fata după cineva care nu este din zonă. De asemenea, băiatul de moț trebuie neapărat să ia o moțogancă, pentru că altfel „căsătoria este necurată”. Aceeași tradiție exista și la mocanii din Valahia sau Moldova. Acum, puțini mai țin cont de asta…

Oalele ajung acasă înaintea moților

La Târgul de Fete de pe Muntele Găina, în afară de fetele și băieții care urmează să se cunune, cam toată lumea se ocupă cu vânzarea și achiziționarea diverselor lucruri casnice sau unelte agricole (coase, greble, tulnice, etc). După ce se se încheie cumpărăturile și se fac încredințările respective, cei prezenți se așează la iarbă verde, mănâncă și beau. Specialitatea zilei este vinarsul de cireșe (rachiu) sau vinul roșu îndulcit cu miere de stup. Urmează jocul și hora ce se încinge peste tot târgul. Pe vremuri, la sfârșitul petrecerii, crișenii, care n-apucau să-și vândă oalele, le pocneau cu bâtele și le spărgeau. Moții erau mai șmecheri. Voiau ca blidele să ajungă mai repede decât ei acasă, așa că le dădeau drumul din deal până în vale… Demult, păstorii din Vidra se adunau să facă o feștanie în mijlocul turmelor, de ziua Sf. Petru. Aduceau băutură, mâncare și petreceau împreună cu preotul lor. Acest obicei ar sta la baza târgului de fete de astăzi și este exclus ca datina să fie împrumutată de la alte popoare. Se crede că obiceiul datează din vremurile când bărbații își răpeau nevestele, așa cum au făcut romanii cu Sabinele. Atunci, Romul înscenase o sărbătoare cu jocuri și dansuri în onoarea Zeului Consus. În timpul în care toți cei prezenți priveau la ceea ce se petrecea, romanii le-au răpit pe Sabine.

Obiceiuri asemănătoare

Pentru perechile încredințate în ziua Sfântului Petru pe Muntele Găina, căsătoria are loc cel mai devreme în primăvara următoare. Explicația este aceea că în perioada dintre Sf. Petru și Sf. Gheorghe, oile se află la iernat și se considera că bărbații trebuie să fie plecați de acasă. Se întâmpla în vremurile de demult ca bărbatul ocupat cu păstoritul, și după ce s-a cununat, să vină la soția sa peste ani de zile, și atunci pentru puțin timp. Manifestări asemănatoare cu târgul de fete de pe Muntele Găina mai există în Transilvania, la Recea (în ziua de Bobotează), la Teiuș, pe Valea Mureșului (în ziua Sf. Maria) dar și la Balș (de ziua lui Ispas). În părțile Banatului, Târgul de Fete s-a transformat într-un hram bisericesc, așa cum este obiceiul la popoarele germanice. Serbarea este denumită „Rugă” și, cu această ocazie, fetele poartă veșminte de mireasă. Tot atunci, familiile fac cunoscută apropiaților relația copiilor lor. În mod asemănător, părinții însurățeilor își expun obiectele ce fac parte din zestre în apropierea bisericilor.

 

Comments

comments

Un raspuns La “Începe marele târg de fete pe Muntele Găina”

  1. Suciu spune:

    Frumoase obiceiuri, tradiții care trebuiesc respectate și cultivate!

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasa un raspuns