În copilărie, am decoperit la țară, la bunica, un arici. Aveam vreo patru-cinci ani. M-am speriat foarte tare de el, la început, și am fugit urlând: „Un monstru cu țepi în grădinăăăăă! Ajutooor! Mă urmărește!” Bietul arici! Se speriase la rândul lui de mine și se făcuse ghem.

Bunica a venit repede, repede și mi-a șters lacrimile de pe obraji: „Prostuțo! Ariciul e sfătuitorul lui Dumnezeu! Nu trebuie să te sperii de el! M-a luat în brațe și mi-a povestit:

„Atunci când Dumnezeu a făcut cerul și pământul, nu a măsurat chiar bine, așa că pământul era mai mare decât cerul. Dar a venit ariciul, i-a pupam mâna și i-a spus: Doamne, mai măsoară o dată! Atunci, Dumnezeu a zâmbit și i-a dăruit ariciului haina sa cu țepi, ca să se poată apăra de dușmani. Ariciul e bun în grădină și la casa omului, în agricultură. Aricii sunt niște sanitari naturali de neînlocuit. Ei mănâncă o mulțime de insecte și dăunători care fac pagube legumelor.” 

Un singur arici curăţă grădina de insecte dăunătoare, consumând doar într-o noapte circa 200 grame de larve, gândaci şi alte insecte.

artizanescu.ro

M-am bucurat când am aflat atâtea lucruri interesante și noi despre arici, și m-am împrietenit cu el.

Încă din Antichitate este considerat un semn bun dacă o familie de arici se stabilește pe lângă fermă. Și nu numai pentru că se zice că servește ca un talisman aducător de noroc. Acest animal insectivor reprezintă pentru fermieri o adevărată bijuterie. Asta deoarece meniul său include foarte mulți dăunători. Cărăbuși, greieri, gândaci de la sol, larve de țânțari, viermi care atacă plantele, melci, omizi, acești dăunători formează cea mai mare parte a raționului lor alimentar. În total, aricii folosesc în alimentație aproximativ 250 de specii de insecte.

În unele tradiții, era venerat ca un animal în care se întrupa zeița Pământului Mamă. În particular, era asociat cu divinitatea babiloniană Ishtar (cunoscută de greci sub numele de Asorte), zeița dragostei și a războiului. În Roma antică, ariciul era folosit pentru prevestirea sosirii primăverii. Dacă în perioada hibernării sale, la începutul lui februarie, privea nițel afară din vizuina sa, și se ducea înapoi în ea, însemna că urmau încă șase sapatamani de iarnă. Într-o legendă occidentală, se zicea că după ce diavolul s-ar fi furișat pe arca lui Noe, i-ar fi făcut o gaură pentru a o scufunda, însă ariciul s-ar fi sacrificat, punându-se că un dop în cea cavitate și a împiedica acest dezastru.

Elena Niculiță-Voronca a avut o altă variantă: „Dumnezeu a fost făcut pământul ca o minge și apoi l-a întins cum ai întinde un aluat. Pământul a fost drept, neted ca pe palmă și, când te uitai, vedeai peste tot locul. Dar ce folos, că pe pământ izvoare, apă nu era. Merge Dumnezeu la arici și-l întreabă: „Ei, cum îți pare, am făcut frumos pământul?” „Da, frumos, i-a răspuns ariciul, dar oameni pe dânsul, vite, să știi că nu vor putea trăi, căci n-au apă!” „Apoi, dară, fă tu cum știi!” i-a zis Dumnezeu. Ariciul a luat și s-a băgat pe sub pământ ș-a rădicat munții, a făcut gârlele, a scos izvoarele și de la dânsul pământul e așa deluros și râpos cum îl vedem…”
DFM

foto preluare internet.

Natură | Comentarii (0)

În religia catolică, trandafirul este simbolic o componentă a rozariului, deoarece această floare este foarte aproape de Fecioara Maria, cu care el a fost în mai multe rânduri reprezentat.

Potrivit studiilor efectuate de geologi și de paleontologi, trandafirii au apărut pe pământ înaintea apariției omului. Cercetătorii au găsit urme de petale de trandafiri pe bucăți de cărbune vechi de peste 50 de milioane de ani. Prima mențiune scrisă despre trandafirul sălbatic provine din Grecia Antică, din secolul al IV-lea î.Hr. În scrierile istoricului grec Teofrast, este menționat un trandafir sălbatic – Rosa galica. Potrivit lui Teofrast, grecii culegeau trandafirii, dar se ocupau și de cultivarea tufișurilor de trandafiri. În perioada romană, petalele de trandafiri erau utilizate pentru a decora străzile pe care treceau armatele victorioase. Filosoful roman Pliniu a scris despre un trandafir cu miros de mosc, despre care unii contemporani ai lui credeau că nici nu există. Crescătorii de trandafiri obișnuiesc să-și numească soiurile noi de trandafiri fie după numele unor celebrități internaționale, fie pentru a marca anumite evenimente internaționale, fie după numele unor designeri florali internaționali. Astfel, există trandafirii din soiurile Julio Iglesias, Marie Curie, Jeanne Moreau, Princesse De Monaco, Monica Belluci sau Liv Tyler.

Trandafirul numit HAPPY a apărut în Franța la sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial. Trandafirul PEACE a fost oferit celor 49 de delegați naționali la înființarea Organizației Națiunilor Unite (ONU) în anul 1949.(sursa wikipedia)

De la trandafir se folosesc petalele – flores rosae – care conțin ulei volatil bogat în feraniol, nerol precum și în drivați flavonici ca quercetina, coloranți de natură antocianică (cianina), tanin, acid galic, etc.  

Petalele proapăt culese servesc la extragerea uleiului de rose, utilizat mult în parfumerie.

Petalele uscate, în infuzie, se folosesc sub forma de comprese pentru ochii obosiți, plânși, în gargare, macerate în miere de albine, în tratamentul afecțiunilor bucale la sugari. Ceaiul făcut din 1-2 lingurițe de petale la 250 ml. de apă se recomandă în diareele cronice.

Din petalele de trandafir se prepară un oțet aromatic, care, sub formă de fricțiune, contribuie la scăderea febrei, în răceală.

Oțetul se prepară după următoarea formulă: 100 gr. petale de trandafir se macerează timp de 5 zile cu un amestec de 100 ml. de spirt și 900 ml. oțet de vin. După trecerea acestui timp, lichidul se filtrează în sticle curate, iar petalele se storc.

– sursa Plantele medicinale în apărarea sănătății– autor farmacist Corneliu Constantinescu

Natură | Comentarii (0)

Pe marginea lanurilor cu cereale întâlnim macul-de-câmp. În unele locuri i se mai spune mac-iepuresc, măcuț, mac-sălbatic, mac-roșu sau păpărue.

În medicină, de la această pantă se folosesc petalele –Flores Rhoeados- numite și paparoane. Datorită conținutului bogat în mucilagii și a unor alcaloizi ele au proprietatea de a calma tusea. Sub formă de ceai, se folosesc în răceală, gripă, bronșită și răgușeală.

Înfuzia se pepară dintr-o linguriță de petale, peste care se toarnă 250 ml. de apă clocotită. Ceaiul se va bea călduț, în cursul unei zile, îndulcit cu miere de albine sau fără zahăr. Este de preferat ca la acest ceai să se asocieze și flori de tei, frunze de pătlagină, de nalbă, cimbrișor, pentru a-i mări efectul medicinal.

DFM 26.05.2023

Sursa: Plantele medicinale în apărarea sănătății, autor farmacist Corneliu Constantinescu

Natură | Comentarii (0)

Sâmbătă, 29 aprilie 2023, va avea loc deschiderea oficială a campingului Luna Șes, o destinație turistică situată în miezul tradiției românești din Țara Oașului, în localitatea Negrești-Oaș, din judetul Satu-Mare.

Unitatea dispune de un spațiu generos de cazare și servire a mesei, într-un cadru natural deosebit.

Gazdele au anunțat că vor întimpina oaspeții cu cele mai bune bucate specifice zonei, la prețuri accesibile oricărui buzunar. Pentru cei care vor să guste din plin din bunătățile culinare și să se bucure de frumusețile și datinile noastre populare, Luna Șes este cadrul ideal pentru perecerea vacanțelor sau a sfârșitului de săptămână.

Evenimentele Artizanescului | Comentarii (0)

Între 1 şi 9 martie, în tradiția populară, se sărbătoresc „Zilele babelor”. Legenda spune că bătrâna purta douăsprezece sau nouă cojoace, pe care a început să şi le scoată, unul după altul, la începutul lunii martie, pentru că au fost zile însorite. Baba Dochia a avut trei momente speciale: 1 martie: timpul dedicat însămânţării de primăvară, 2 martie: ziua muncii de vară; 3 martie: reprezentând secerişul de toamnă.

În funcţie de evoluția vremii în aceste trei zile, putem şti cum va fi timpul în cele trei anotimpuri amintite.  În primele nouă zile din martie, ne alegem „o babă”, o zi. Se spune că dacă ziua aceea este însorită, aceasta înseamnă ca eşti binecuvântat cu un suflet pur şi blând şi totul îţi va merge bine întreg anul. Dacă vremea este friguroasă şi geroasă, cu vânt şi cu un cer înnorat, atunci persoana va fi la rândul ei cu inima rece, rea şi îngheţată.

Există o altă parte a acestei legende legată și de mărţişor, legendă care ne spune că Baba Dochia obişnuia să cutreiere peste dealuri şi văi împreună cu turma sa de oi. Ea torcea lână și, la venirea primăverii, i-a venit ideea să găurească un bănuț trecând prin el o bucată de lână. Așa s-a născut mărțișorul.  

Astăzi există albinuțe, pisicuțe, flori, câini, elefanţi, fluturi, semne zodiacale, inimioare, chei, personaje de basm, etc, o lume creată special pentru a simboliza venirea primăverii, alături de  bucheţele de violete, ghiocei, zambile.

O altă sărbătoare care ne bucură primăvara, sunt Moșii. În număr de nouă, ei sunt buni, blânzi, și, conform tradiției, ei alungă zilele de Babe și aduc vremea bună. Prima zi a Moșilor se suprapune cu ultima zi a Babelor și anume, ziua de 9 martie, o zi în care se prăznuiește și sărbătoarea creștin ortodoxă a Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia. Așa că, prima zi a Moșilor aduce cu ea o sumedenie de tradiții și obiceiuri, în funcție de diferitele regiuni ale țării. Cel mai întâlnit obicei este acela de a bate pământul cu bâte și maiuri, pentru a alunga gerul și a scoate căldura. Cine face acest lucru, trebuie să știe anumite descântece învățate de la străbuni. 

Mamele de oieri fac o turtă de porumb sau de grâu, pentru ca turmele să fie protejate și ferite de primejdii. Prin unele regiuni ale țării, gospodinele de la sate nu iau ouăle de prin cuibare, pentru că există o superstiție care spune că acestea trebuie lăsate acolo, pentru a fi spor la ouă și la pui tot anul ce vine.

Un alt mit spune că în prima zi a moșilor nu trebuie aruncat gunoiul din casă, pentru a nu se înmulți lupii. În unele zone din Oltenia există obiceiul ca, în dimineața zilei de 9 martie, să se afume casa și pe cei care locuiesc în ea, deoarece așa vor fi feriți tot anul de animale și lighioane sălbatice.

Tradiția populară ne mai învață că așa cum va fi vremea în 9 martie, așa va fi timp de 40 de zile, iar dacă în prima zi a Moșilor va fi frig, atunci e semn că iarna va dura până la Sfântul Gheorghe.

Artizanescu.ro

Reportaje | Comentarii (0)