Povestea gânditorului de la Hamangia


Vizualizari: 32.954

În anul 1956, la Cernavodă, pe Dealul Sofiei, mai  mulți arheologi conduşi de Dumitru Berciu au început săpăturile după ce s-a descoperit faptul că lucrările care se desfăşurau la Canalul Dunăre – Marea Neagră distrug urmele unor civilizaţii vechi. Într-o aşezare, cimitir de inhumaţie neolitică, aparţinător culturii de Hamangia, au fost descoperite două figurine de lut ars, care reprezentau un bărbat şezând pe un scăunel într-o poziţie ce imită gestul gândirii, motiv pentru care a fost numit „gânditorul” şi o femeie stând alături, probabil consoarta lui. Conform datării realizate, statuetele au o vechime de 5.500-6000 ani (3500 -4000 î.e.n.) şi sunt considerate capodopere ale artei primitive universale. 

Ceramica de tip Hamangia excelează şi abundă prin decoruri cu motive triunghiulare dispuse în zone concentrice pe umăr sau pe partea superioară a vaselor, „iar plastica este cu totul excepţională, figurinele fiind apropiate ca tip de cele cicladice, caracterizându-se prin stilizarea formelor anatomice în volume şi planuri triunghiulare”. Cultura care aparţine „Gânditorul” a fost prima dată atestată într-un sit arheologic de lângă oraşul Baia, de pe litoralul Mării Negre. Este nivelul primei populaţii stabilite pe coasta occidentală a Mării Negre, civilizaţie meridională. Hamangia este de tip neolitic mijlociu, respectiv mileniul VI. Descoperirile arheologice care caracterizează cultura au fost făcute în aşezările de la Ceamurlia de Jos, Baia, Medgidia, Târguşor şi în Cernavodă şi Durankulak. Caracteristice pentru Hamangia sunt statuetele antropomorfe cu ţinută artistică deosebită.

În anul 2000, statueta de la Hamangia a fost desemnată, de către o comisie internaţională, ca fiind una din cele 10 artefacte ale culturii pământene care ar trebui să ne reprezinte planeta. „Gânditorul” ar trebui să fie unul dintre simbolurile care să fie trimise în spaţiu pentru o eventuală întâlnire cu o civilizaţie extraterestră. „Gânditorul” îşi relevează adevăratele virtuţi, o serie de relaţii matematice interesante şi importante impunându-se încă de la început prin parametrul înălţime, 113 cm, care nu este deloc înâmplător şi 355 cm circumferinţa cercului în care se înscrie, întrucât aceste valori sunt unice în perimetrul matematicii, fiind singurele numere întregi al căror raport este chiar „Pi”, cu o imprecizie de numai 3 zecimi de milionimi”. Aceste numere au fost păstrate cu străşnicie de iniţiaţii vechilor popoare, ele fiind atestate mai târziu şi de învăţaţi geto-daci, codificate şi în structura sanctuarelor de la Sarmisegetuza Regia. Vechii egipteni le cunoşteau şi ei iar la chinezi apar ceva mai târziu. Înălţimea statuetei nu a fost făcută la întâmplare, dovedind că strămoşii noştri aveau cunoştinţe de matematică şi geometrie, iar această operaţie de obţinere a lui „Pi” din două numere întregi reprezintă poate cea mai veche atestare a relaţiei fundamentale.

„Gânditorul” este o statuetă multifuncţională. Răsturnându-l cu faţa în jos, se poate observa că vârful nasului, antebraţele şi genunchi sunt pe aceeaşi linie, dovedind o poziţie de rugăciune, dar şi construite spre a fi instalate şi în alte poziţii. Dar „Gânditorul” nu a fost conceput să rămână singur, așa cum nici lui Adam nu i s-a întâmplat. Dovadă este statueta feminină cu aceeaşi alură. Perechea lui. Astfel, doi gânditori identici, aşezaţi cu spatele unul către altul, în aşa fel încât vârful picioarelor scăunelelor şi punctul de contact al spatelui lor (poziţie unică) coincid cu piramida lui Keops. Linia dreaptă a mâinilor lor este paralelă cu muchiile piramidei. Inversând poziţiile celor doi gânditori şi punându-i faţă, aşa încât vârfurile nasurilor, mâinilor, genunchi să fie lipite, constatăm că suprafaţa plată a cefelor lor este paralelă cu liniile muchiilor piramidei lui Keops. Acelaşi lucru se întâmplă şi în situaţia în care cei doi gânditori stau cu spatele spre observator şi cu faţa spre piramidă, uniţi prin punctele de contact ale braţelor, antebraţelor şi capetelor (poziţie nefortuită) reproduc din nou modelul piramidei cu ajutorul liniei marginale, drepte, a gâturilor, ce se suprapun peste muchiile piramidei. (sursa:wikipedia)

 

 

Comments

comments

5 Raspunsuri La “Povestea gânditorului de la Hamangia”

  1. Multam frumos de informatii.
    Oricum ar fi, aceste opere de arta, unice in lume, ar trebuie expuse intr-un muzeu din Constanta, pentru a fi admirate si apreciate (la adevarata valoare)de toti locuitorii Constantei si nu numai.
    O zi cat mai buna in continuare si mai astept articole la fel de importante.

  2. john spune:

    Chiar sint expuse la muzeul de istorie din Constanta. Dar matale ai fost sa faci plaja nu sa vizitezi. dar deh macar ai vazut marea…. nu vreau sa fiu rautacios Si apropo poti cumpara si niste mici copii ale acestor statuete 25 de lei bucata

    • constanta spune:

      Cele două statuete au ajuns în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României, iar la Constanţa se află expusă o copie a lor, la Muzeul de Istorie şi Arheologie.

      Citeste mai mult: adev.ro/pbhpfq

  3. Victoria spune:

    Astfel de articole merita sa fie scrise si in engleza!

  4. Dan spune:

    Foarte frumos articol, interesant tare. La toti ne place istoria Romaniei, si deasta suntem aici cu parerile noastre.
    Eu credeam ca „Ginditorul” nostru este expus la Muzeul National din Bucuresti. Sunt constantean si stiu ca Muzeul de Istorie din Constanta nu este un loc sigur pentru o asemenea capodopera a istoriei umane.
    M-as simti mai linistit daca Ginditorul ar fi transferat de urgenta la Muzeul din Bucuresti inainte ca „rachetii” lui Adrian Nastase din zona litoralului sa-l fure. Oricum, sper ca originalul este undeva intr-un seif sigur.
    Ave Decebal si Burebista!!

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasa un raspuns la Dan