De Ziua Internațională a Copiilor, părinții și copiii sunt invitați să sărbătorească prin joacă, în cadrul evenimentului special „Joacă-te ca altădată”.

Între orele 11:00 și 13:30, bunicii, părinții și copiii sunt așteptați la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, pe pajiștea verde de lângă Biserica Răpciuni, să joace frumoasele jocuri ale copilăriei de ieri: Șotronul, Țară, țară vrem ostași, Rațele și vânătorii, Elasticul, Coarda sau Alunelul, să participe la ateliere de creație, concursuri, tombolă și să se bucure de frumusețea copilăriei.

Copiii mai sunt invitați să-și pună la încercare imaginația și creativitatea și să confecționeze moriști, avioane și vaporașe din hârtie, în cadrul atelierelor care se vor desfășura în cadrul evenimentului. Cei mai iscusiți maeștri de moriști și avioane vor fi premiați cu mai multe cadouri-surpriză.

Evenimentul și-a propus să readucă în prim plan frumusețea jocurilor copilăriei de altădată, jocuri care au început să se piardă. Astăzi, rareori mai vedem copii alergând prin curte sau jucându-se cu alți copii De-a prinselea, De-a v-ați ascunselea sau sărind elasticul. Jocurile copiilor de astăzi sunt pe tabletă, telefon sau console.

„Sub sloganul „Joacă-te ca altădată”, Secom® invită părinții să-și reamintească jocurile de ieri și să le transmită copiilor lor. Aceste jocuri contribuie la dezvoltarea fizică a copiilor, la dezvoltarea emoțională, ajutându-i să-și dezvolte abilitățile de comunicare, creativitatea și lucru în echipă,” spune Lucia Costea, managing partner Secom®.

Evenimentele Artizanescului | Comentarii (0)

Sfântul Apostol Simon Zilotul este mirele de la Cana Galileii și este sărbătorit la data de 10 mai.

Se știe că la nunta lui, Iisus a făcut prima minune, adică a prefăcut apa în vin când acesta s-a terminat.

Lui Simon i s-a dat numele de „Canaanitul” și de „Zilotul” pentru a-l deosebi de Sfântul Petru și de Sfântul Simeon. Simon Zilotul mai era numit și Natanael.

El și-a lăsat casa, părinții și mireasa pentru Mirele ceresc, apoi, după Pogorârea Duhului Sfânt, a început și el să propovăduiască Evanghelia prin lume, alături de ceilalți Apostoli. A murit în chinuri, după ce a fost răstignit de necredincioși.

O părticică din sfintele lui moaște se găsește și în București la biserica Podeanu, care se află lângă Piața Chibrit. Se spune despre Sfântul Simon Zilotul că protejează căsătoria și familia. Foarte multe persoane vin să-i ceară ajutor atunci când au necazuri.

www.artizanescu.ro

Lumina Credinței | Comentarii (0)

Era de un Paști, prin 1978 sau 79. Bunica paternă trebăluia prin curte, și dondănea întruna despre jocurile din copilăria ei, crezând că o ascult. De fapt, cred că nici nu-i păsa dacă rețin ceva din vorbele ei, îi plăcea doar să se audă, să-și amintească.

Eu, cu o ureche la ea și cu un ochi la prietenul meu, Samy (care „opera” cu un ac ditamai gândacul – avea peritonită, trebuia salvat!), încercam să înțeleg ce tot vrea „maia” să spună.

-Dănuță, zicea ea, când eram ca voi, a doua zi de Paști ne jucam de-a scăruța. 

-Ce scăruță?, întreba Samy dintr-o dată curios. (Gândacul nu mai prezenta interes, decedase subit pe masa de operații.)

-Scăruța și ouăle roșii.

-I-auzi! Cum e jocul ăla, poate îl face și noi!

-Păi, un copil punea un ou roșu pe o scăruță făcută din doi jipi de cucuruz…

-Ce-i ăla cucuruz?

-Porumb.

-Da` jipii?

-Cocenii de le cucuruz, din ei făceam scăruța…

-Aha.

-… un copil punea ou` pe scăruța asta și-l lăsa să se rostogolească la vale, în jos, până se oprea undeva. Dup-aia, venea alt copil, cu ou` lui și-i dădea drumul.

Dacă ouțele se loveau între ele, ăla de arunca ultimul ou le lua pe amândouă. Dacă nu se ciocneau, veneau și alți copii cu ouăle lor, să-și încerce norocul. Lăsau câte un ou roșu pe scăruță, până umplea curtea. Tare fain era jocu` ăsta. Ne îndopam cu ouă, duceam și acasă. Era sărăcie p-atunci…

Ei, ne-am apucat și noi să ne jucăm scăruța. M-am dus acasă și am adus un castron cu ouă colorate, am luat și de la bunică-mea. N-am avut jipi de cucuruz, dar a construit Samy ceva din niște crenguțe de vișin.

Poc, poc, poc, făceau ouăle care se rostogoleau prin toată curtea.

Aaaaah! Calamitate! În ziua aia, Samy mi-a luat 17 bucăți. Turbam.

Maia râdea de mine:

-Ți-a făcut-o ovreiașu`, Dănuță! Ai rămas fără ouă. Ha! Ha! Ha!

Dana Fodor Mateescu

Oameni | Comentarii (0)

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” organizează în perioada 23 februarie – 8 martie 2015 târgul „De Mărţişor” prilejuit de sărbătoarea cu acelaşi nume, eveniment aflat sub egida proiectului cultural Anotimpuri la Muzeul Satului. Vizitatorii vor avea ocazia să achiziţioneze mărţişoare tradiţionale, creaţie a meşterilor populari, dar şi mărţişoare realizate cu multă imaginaţie de artişti plastici.

Tradiţia vorbeşte despre mărţişorul confecţionat, în satele de odinioară, dintr-un şnur bicolor simbolizând înfruntarea dintre anotimpul friguros şi cel călduros, oferit şi purtat ca atare la 1 Martie sau despre mărţişorul de care se agăţa o monedă de aur sau argint pe care părinţii îl dăruiau copiilor, fete şi băieţi. El se purta la început legat la mână, iar mai târziu în piept sau la gât. Se credea că cei ce-l purtau erau, astfel, feriţi de boli şi de deochi, erau sănătoşi, bogaţi şi norocoşi.

Astăzi sărbătoarea Mărţişorului este legată de obiceiul dăruirii la sat şi oraş, la început de primavară, în luna ce-i poartă numele, a unui obiect artizanal prins de un şnur din două fire răsucite, colorate alb şi roşu ce se poartă agăţat în piept una sau mai multe zile de către fete şi femei.

Program târg: 9.00 – 17.00

Evenimentele Artizanescului | Comentarii (0)